Un Crin și trei trandafiri

"Câştigarea Preşedinţiei României şi alegerea unui preşedinte liberal în comportament, în atitudine, în filosofie constituţională nu va fi pentru PNL un câştig, aşa cum el a fost imaginat şi practicat până acum în România, în sensul că va exista la Cotroceni un preşedinte care să tragă sfori, să facă intrigi în favoarea PNL sau a unor politicieni din PNL, nu în sensul că va exista la Cotroceni un preşedinte care să iasă în campanie electorală şi să spună «votaţi PNL» sau care să vină la următorul congres al acestui partid şi să spună «cutare să fie preşedinte, cutare să nu fie», ci în sensul că abia atunci când un preşedinte cu o mentalitate liberală şi comportament liberal în raport cu Constituţia şi cu instituţiile politice va exista, abia atunci vom putea aşeza definitiv şi sănătos ceea ce înseamnă democraţie liberală parlamentară în România" - George Crin Laurențiu Antonescu, 23 februarie 2013, București

Această declarație elucubrantă de politruc înveterat vine să încununeze cele două promisiuni făcute de domnul președinte referitor la traseul său politic. Întâi, în vara lui 2012, Antonescu promitea că se va retrage din politică dacă Băsescu nu e demis de popor. Ieri, promitea că se va retrage de la șefia PNL dacă nu câștigă prezidențialele de la anul. (Chiar dacă ambele angajamente țintesc postul de la Cotroceni, se pare că acum e mai rezervat în privința obligațiilor învinsului).

Raționamentul acestui discurs se bazează pe două defecte majore: ipocrizia și infatuarea.
Cine spune că angrenează forțele de campanie din spatele PSD, PNL și PC (antene) într-o luptă cu sute de milioane de euro cheltuiți fără să urmărească nimic practic, adică pentru un scop total dezinteresat și o funcție onorifică (ca în democrația parlamentară) este ipocrit, ca să nu zic mincinos.
Iar cine se propune ca singurul om care va putea ”așeza definitiv și sănătos democrația liberală parlamentară în România”, dacă va fi instalat la Cotroceni, este cel puțin infatuat, dacă nu autocrat.

Minciunica politică este însă acceptată ca discurs valabil, e și ea o formă de publicitate. Gratuită, căci e publică; domnul Antonescu nu a perorat vreodată pe la TV decât după ce-și încasa leafa de la stat, de la mine, de la tine... Ca și Băsescu, de altfel. Băsescu nu ne-a mințit niciodată pe banii lui. Fie având demnități unde sunt aleși de popor, fie numiți pe funcții, ei sunt și vor fi forumiști pe mocangeală. În privat, minciuna costă, măcar un spațiu publicitar cumpărat la vreun oficiu.

Politicul garantează gratuitatea propagării minciunilor și a promovării falșilor salvatori. În mod aparent paradoxal, cine a intrat în politică fără o lețcaie în buzunar - cazul lui Iliescu, Băsescu, Antonescu - a vădit maximum de ipocrizie. Nu că s-au îmbogățit, dar ne-au salvat de ne-au rupt... Politicienii cu pretenție de oameni cinstiți sunt mai periculoși decât cei care vor să-și crească afacerile începute în privat. Este aceeași mentalitate a țăranului leneș și needucat, urbanizat în anii '50, transformat în proletar și apoi activist ambițios al partidului comunist. Propria parvenire le dă aripi și îi legitimează. Mai e doar un pas până la autoadulare.

Curând, oamenii vor uita că au ieșit în stradă să-l dea jos pe Băsescu. Cum au uitat că au ieșit să-l înlăture pe Ceaușescu, sau pe Năstase. Și îi regretă mai apoi. Tocmai pentru că salvatorii, urmașii acestor răi au dezamăgit, a fost numai gura de ei!
Crin Antonescu este copia modernă a lui Ion Iliescu: limba de lemn, vrăjeala așa-zisului profesor cinstit, imaginea salvatorului de la tirania tovarășului.

Șoc! Partidele taie în carne vie aleșii poporului

PNȚCD nu a murit, dragi prieteni! Dar sunt un pic scindați...
Pe prima pagină a site-ului Mediafax regăsim o statistică înfiorătoare. O structură a Parlamentului sub formă de cașcaval statistic ne relevă faptul că din cei 7 parlamentari aleși ai PNȚCD, 3,5 sunt angajați ai Camerei și 3,5 ai Senatului.
De altfel, măcelăria politică românească ne mai propune și alte jumătăți de demnitari: 10,5 deputați vin de la Forța Civică! Putem bănui că Mihai Răzvan Ungureanu are doar un ochi albastru (activ) și altul normal, politic, drept pentru care s-a socotit doar jumătatea bună.
Și de la germanii domnului Klaus Iohannis lipsește juma de om, ei (FDGR) figurând cu 3,5 deputați. Probabil că Iohannis fiind acum jumătate în PNL, și-a mai tras jumătate de deputat după domnia-sa.
Alte tranșări de oameni politici intervin la minorități statistic nesemnificative, deci scuzabile: 3,5 deputați au ales macedonenii (AMR), tot 3,5 bulgarii din Banat (UBBR), albanezii (ALAR) și rutenii (UCRR).
De când cu scandalul cărnii tocate jumate cal - jumate vită, se pare că și partidele își distribuie mandatele la fracție Fifty-Fifty: jumate cal de tras la căruța partidului, jumate vacă de muls în campanie.

Antonescu reales la al 2013-lea congres

Ungurii sunt de rahat - nemții sunt giugiuc!
Vorbim de platforma de candidat la președinția Partidului Național Liberal a candidatului unic Crin Antonescu.
Desigur, pe lângă un armân viteaz precum nea Gigi, nici măcar un primar neckermann precum Iohannis von Hermannstadt nu-i decât negru sub unghie. Dar ațel țe zghiarlăie se oftică degeabalu, că liderul PNL a optat clar: proaspăt scos din joben, primarul Klaus Iohannis intră în partid direct pe funcția de prim-vice!
Un pic mai pe șestache, vineri înaintea congresului, Crin a primit în dar de la boierul ungurean Kelemen un steag secuiesc. Cu proverbialu-i simț al umorului, președintele PNL grăit-a că steagul săsesc era mai bun. Cum ar veni, o minoritate e mai agreabilă decât alta, care-i prea mare, prea cu pretenții.
Doctrinar, partidul cu pricina este ”Național” deci e ok să mai arunce câte-un ”ciocu'  mic și joc de glezne” spre maghiarime. Dar ”Liberal”?... Mai degrabă Semiliberal, de unde s-ar preta un nume mai potrivit: PNS! De altfel, liberalismul românesc este postulat de la Caragiale: Să se revizuiască accept! Dar să nu se schimbe nimic... Așadar acceptăm libertăți și egalități, dar numai cu cine merită! De exemplu, cu noi înșine...

Problema e că s-a supă fratile a melu armân cinstit și mult mai patriot din neamu' alu Becali. Și dacă apucă să intre în gurița becaliană, nici toată dragostea secuimii recâștigată cu niscaiva posturi prin ministere liberale nu-l mai spală pe bietul Antonescu. De-aia nu văd rostul să-i ții în trenă pe alde Iohannis sau Hellvig și să neglijezi bănuții pentru campanii de pe la Becali și Hașotti.
Când era unic candidat la șefia PCR, până și Ceaușescu mai greșea. Un moment de neatenție, și l-au ciuruit ai lui bravi oșteni. Acum, boiernașii munteni și cei moldoveni închid ochii, că treaba-i bună, partidul e cu polonicul în borcanul cu miere. Dar când s-o sparge borcanul, mi ți-l mazilesc pe liderul suprem cât ai zice pește! Lipoveanul știe joaca, doar deține un arsenal de 30 de vicepreședinți care să-i asigure un somn liniștit diminețile.
Orișicât, ochii cât cepele pe brânza lu' Becali până nu se-mpute cheagul!

Acces direct în trompa lui Eustachio

Agenda setting propusă de televiziunile și site-urile de știri neaoșe este îmbâcsită de varii decizii ale instanțelor de judecată. Beecali și-a luat coada la spinare și a fugit de cătușe în Dubai. Verii lui și alți mafiozzi cu napolitane au scăpat cu o amânare la recursul pe dosarul transferurilor. Năstase Adi blogger a primit verde la poponeț. Ufff, greu i-o fi fost!
Cel mai notabil succes al justiției dâmbovițene rămâne însă rezolvarea cazului "Acces Direct - ceara din urechile Ioanei Tufaru". Unde CNA și-a respectat blazonul și a sancționat derapajele televiziunii Antena 1 care își băga camera între degetele de la picioarele vedetei, nereușind, se pare, să pătrundă profunzimile urechilor ei nespălate (dacă așa era scenariul!) din cauză de clei secretat (la comandă politică) de tânăra domniță. Politica p(r)ostului! Cică Antena 1 a insistat că nu a făcut-o de panaramă pe fiica Andei Călugăreanu și că însăși ar fi căutat-o cu lumânarea, prin contract. Orișicât, CNA-ul nu s-a lăsat păcălit și i-a pus să plătească o amendă minimă și să divulge secretele murdare din spatele minunatelor scârboșenii de mare audiență.
Cu asemenea profunzimi, să te tot uiți pe la TV! Decât vrăjeală politică de doi bani pentru noi și prea mulți pentru ei, mai bine cu camera ascunsă prin strâmtorile putorilor. Cine o fi de vină pentru agenda asta de rahaturi? Eu că mă uit, starletele de plastic, nylon și, mai nou, ciuperci lăsate să înflorească, ori producătorii programelor plătiți să umple canalele cu scursuri incitante?

Papagalii din TV nici maimuțe nu mai e

Pe vremuri, în anii '90, mass media se tot așeza după tipicul tinerei democrații și suferea de metehnele comunistoide și securistice ale puilor de dinozauri din presă. Ziariști și analiști care mai de care mai ciudați, ca traseu politic și influență socială, animau scena publică românească: democratul Silviu Brucan, americanul Adrian Sârbu (?!), marfarul Cristian Burci (pour les connaisseurs), afaceristul Sorin Roșca Stănescu (Nașul), inventatorul RO-tabloidului - Ion Cristoiu și copia lui, Cornel Nistorescu, omul din umbră Mihai Tatulici, moralistul Marius Tucă și alții asemenea.

Ei bine, dintre toți grangurii de viță, doar unul a mai rămas să se ia la trântă cu dușmanii țării: Cristian Tudor Popescu. Dar aici nu e vorba de dumnealui, ci de locul gol rămas după reorientarea majorității spre zone mai "călduțe" sau mai umbroase (cazul singular al lui Cristoiu). Bătrânii și-au trăit traiul, și-au mâncat mălaiul, apoi au șters-o englezește; dar au căscat un gol cât Casa Scânteii până să se întrevadă tânăra generație de presari mai coioși!

După vreo 8 ani de guvernare portocaliu-maronie, timp în care a fost o bălmăjeală totală, de nu mai știai care mai ia bani de la stat și care latră la lună în speranța unor zile mai bune, mi se pare că lucrurile reintră pe făgașul normal. Numai în ultimele două zile constat așa: RTV-ul patronat de un tânăr pesedist, sare la jugulara lui Crin Antonescu: 1-0! Instant, Antena 3 sare la gâtul unui operat la cap (Striblea), lucrător la RTV: 1-1. Și promite că nu-l va ierta nici pe Ponta dacă fraternizează cu dușmanul: 1-2. RTV zice rele de patromul antenelor. 2-2. Ș.a.m.d.

Păi normal, frate-frate, dar brânza (ca și cașcavalu') e pe bani! Nu mă refer la "cașcavalul" de market share, ci la împărțirea puterii. Nu între două televiziuni, ci între doi parteneri de USL. Că sulițele se numesc acum Badea sau oamenii lui Ghiță de la RTV, nu are contează, totul e să iasă sânge! Mi-e dor de sângele revărsat pe zeci de pagini citite pe-atunci de sute de mii de oameni per ediție, în războaiele Ziua - Intact Grup, ori Evenimentul zilei - Ziua... 

Oful e că acum doar patronii bagă material, nu văd vreun gazetar de TV sau de presă mai răsărit, să mai ridice capul dincolo de arătătorul stăpânului. Dacă singura cale să te salți e să te maimuțărești din "gura presei" pe blog și-napoi, păzind ograda motanului, e vai și-amar de cojone-șii lu' Rică Venturiano!

Urlați, domnilor Silviu Mănăstire, Victor Ciutacu, doamnelor Andreea Pora și Corina Drăgotescu, nu mai trageți mâța de coadă pe sub fusta mogulașului! Luați de mâncați și cu mânuța voastră, că nu s-a născut vreun Gușă mai năprasnic decât Vântu, nici vreun Ghiță decât Sârbu!

Dependenții de sticlă / se revoltă și strigă:/ libertatea e-n sticlă!

PS. Băă, vă dă ceață Dan Diaconescu, acest Narcis ce oglindește toate frustrările voastre de ziarist populist! Chipul de arivist e de vis pentru un trist.